Daca in articolul precedent am abordat subiectul posibilitatii legale a debitorului de a anula obligatiile sale fata de creditor, in prezent vom vorbi despre procedura de punere in intarziere a debitorului, urmarind mecanismele acesteia si consecintele ei.

Astfel, conceptul de punere in intarziere a debitorului intervine atunci cand o parte contractuala (debitorul) nu respecta obligatiile asumate, la termenele prestabilite. In acest context, creditorul pretinde executarea acestora.

Modalitati

Conform dispozitiilor Noului Cod Civil, modalitatile prin care se poate realiza acest proces sunt: notificarea scrisa si cererea de chemare in judecata.

In cazul notificarii scrise, aceasta se comunica debitorului prin executor judecatoresc sau prin alt mijloc care ofera dovada comunicarii. Este necesar ca prin notificare sa fie acordat debitorului un termen de executare, luand in considerare natura obligatiei. Pana la expirarea termenului, creditorul poate suspenda indeplinirea obligatiei proprii si poate cere daune-interese.

Daca creditorul nu mentioneaza in notificare un termen, se considera ca aceasta trebuie executata de debitor intr-un timp „rezonabil”, calculat incepand cu ziua comunicarii notificarii.

Pe de alta parte, cel dintai poate pretinde celui din urma indeplinirea obligatiei si printr-o cerere de chemare in judecata, in mod direct sau dupa o ignorare a notificarii prealabile.

Conditii

Se considera ca debitorul se afla de drept in intarziere in urmatoarele situatii:

  • s-a stipulat ca simpla implinire a termenului stabilit pentru executare produce acest efect;
  • executarea obligatiei era considerata utila doar intr-o perioada de timp predeterminata sau in situatia in care debitorul nu a tinut cont de natura urgenta a acesteia;
  • debitorul a facut imposibila executarea in natura;
  • debitorul si-a manifestat clar intentia de a nu executa obligatia sau a refuzat sa o indeplineasca in mod repetat;
  • nu a fost executata obligatia de a plati o suma de bani, asumata in contextul activitatii unei intreprinderi;
  • obligatia se naste din savarsirea unor actiuni ilicite extracontractuale.

Este important de mentionat faptul ca creditorul are responsabilitatea de a dovedi aceste cazuri, orice stipulatie sau declaratie contrara fiind considerata nescrisa.

Efecte

Fiecare creditor angajat intr-un contract trebuie sa cunoasca utilitatea punerii in intarziere a debitorului. Astfel, este esential de retinut ca, incepand cu data punerii in intarziere:

  1. debitorul ii datoreaza creditorului daune-interese compensatorii pentru neexecutarea totala sau partiala a obligatiei;
  2. debitorul incepe sa-i datoreze creditorului daune-interese moratorii executarea cu intarziere a obligatiei;
  3. debitorul este obligat sa suporte riscul disparitiei (pieirii) lucrului, in cazul in care acesta este un bun individual determinat.

In acest fel, se remarca faptul ca incepand cu data la care se afla in intarziere, debitorul este responsabil pentru orice pierdere cauzata de un caz fortuit, exceptand situatia in care acesta il libereaza pe debitor de insasi executarea obligatiei.